Ma intorc la voi cu drag si dor. N-au fost niste luni usoare, deloc. As vrea sa va explic in detaliu, m-am decis sa fiu mai deschisa pe blog. Au fost zile cand am dormit o ora din cele 24, in fund pe podea langa patul de spital al tatalui meu sau pe o targa de pe hol. Zile cand imi rasunau in urechi cuvinte sinistre. Sunt imagini pe care n-o sa mi le sterg vreodata din minte, spaime care imi vor bantui somnul. Dar asta intr-o postare ce va urma. Nu cred ca as fi rezistat lunile acestea fara atata energie pozitiva primita din jur. Uneori m-au sprijinit mai mult prieteni pe care inca nu i-am intalnit, decat unii care mi-au jurat amicitie. Iar familia (a mea si a sotului meu) mi-a fost piatra de capatai.
 |
| Inglot 405 |
